Sa traiesc vesnic e doar o dorinta ce asa va ramane intotdeauna...
Tata a inceput sa faca glume si s-a pus in fata sobei, cu spatele la mine. Incepuse a-mi vorbi despre viata... despre mama... Eu zambeam cu acele gropite adanci pe tenul meu gras si simteam cum lacrimile izvoresc. Zambeam incontinuare tata uitandu-se la mine fara sa-si dea seama. Au inceput a-mi curce lacrimi grele eu tinand ochii deschisi, privandul gingas, nevinovat. Tata a spus sa numai plang, ca imi fac prea mult rau, ca nu e bine, ca ma "devorez"... A inceput a-mi zice despre afectiunea de care dau dovadata si ca nu vrea sa ma manifest asa cum sunt, dragastoasa, cu el pentru ca o sa ajung sa-l iau si pe strada in brate si altele - sunt prea concentrata sa mananc alune ca sa explic mai bine si mai... dramatic, imi place sa dramatizez fara limita, ca lungesc momentul. Tata s-a apropiat de mine spunandu-mi ca daca ma pupa n-o sa mai plang. Am ingaduit din cap si l-am asteptat cu bratele dechise. I-am sarutat obrazul si mi-am lasat lacrimile sa curga pe bluza lui groasa. Ma strangea in brate, iar eu eram incolocita de el. Imi lipsesc asemenea imbratisari... de cand nu mai e mama a trebuit sa-mi manifest afectiunea pe prieteni, dar nici lor nu le place, asa ca de multe ori tin in mine cum tin si alte sentimente, ura, vinovatia, durerea... si mai ales dezamgirea cumplita ce ma brazdeste pe chipul imperfect, ce mi se poate citi in ochii mari si caprui ce te privesc mai mereu cu semnul intrebari, cu o urma de curiozitate aparte, vrand sa afle de ce exista, de ce propiatarul ochiilor a prins viata in pantecele mamei cu inca trei copii ce-mi acum sunt frati si surori - mereu mi-au fost. Tata mi-a aruncat prosopul si mi-a zis ca sunt prea sentimentala, ca n-o sa ajung nicaieri fiind asa. Am stiut din totdeauna (sau cel putin de la varsta de noua ani) ca sunt asa... chiar daca n-o arat si pretind ca sunt nepasatoare, insensibila si altele, nu sunt. Tin cond de orice miscare a unui fluture, pun totul la suflet, pana si vorbele unui prost fara educatie, imi pasa de toti, mai ales de fericirea si viselor lor... Si in tot acest timp am ascultat melodia Jung Yeop - Thorn Flower care e melodia din Kdrama (drame Coreene) Bad Guy, avand ca personaj, unul dintre, pe talentatul si faimosul acotor ce a cucerit mii de suflete cu un zambet, Kim Nam Gil. The End.
Viata printre cioburile din ramurile albastrui-verzui.
Vreau imposibilul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)







0 ganditori:
Trimiteți un comentariu