Un scriitor melancolic.. Un produs Blogger.
RSS

O eternitate poate trece cat ai clipi. Azi spui ca timpul e nelimitat, iar maine toata eternitatea pe care ti-o doreai cand erai un copilandru se sfarsea asmenea unui fulg cristalin intr-o zi torida de vara, dar ele apar si iar apar.

Viata printre cioburile din ramurile albastrui-verzui.

 O lume egocentrista. Prea ogocentrista daca imi vrei parare (vrei sau nu tot o auzi/citesti). Inganfata, credula, cu nasul pe sus. Nimeni nu mai stie printre adolescenti cum e sa muncesti ca sa-ti intreti familia! Acum toti sunt doar niste mici delicventi ce se uita dupa cururi de femei cu balcoane, silicoane, cu niste craci pusi in evidenta de vrun toc de-un metru, niste fuste de le vezi bucile pe afara cand merg tantos, rujate de zici ca au sarutat curul gainii, cu un maieu, daca mai e si ala maieu, "mini" si cu un decolteu cat sa-ti acopere jumatate sau un sfert, rar se intampla, din sani. Iar mai nou astia, bulangeoii, se uita dupa fetele intocente, "victime" pe care sa puna mana mai usor, timide care nu se duc cu orice boschetar de pe strada dupa un tufis ca sa faca hata-scarta pana ejaculeaza tataie de bucurie in ea. Nesimtire pe fata! Toti sunt atat de mediocrii! Unde-i demintitatea?! Mai si intreb? Sunt sigura ca-i plecata prin tarile unde regulile sunt reguli si trebuie respectate indiferent de varsta. Unde copii sunt educati si armata e obligatorie ca sa-i mai puna pe domn'sori la ceva sport si sa le mai scada din imbecilitate si din "smecheralism"-ul pe care-l au caca maca aia de le cad pantaloni-n vine. Baliverne. Deja de vine plictisitor sa vorbim despre ei cand eu sunt atractia principala aici. Dah! - zici ca sunt o panarama increzuta cand folosesc "cuvantul"

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

0 ganditori:

Trimiteți un comentariu