Viata printre cioburile din ramurile albastrui-verzui.
Cred ca e inuman sa fii indiferent in timp ce altii profita de pe urma celor care le pasa. Cum am ajuns la acest ultim "rezultat"? Simplu. Comportamentul meu. Totul trece pe langa mine, dar mie nu-mi pasa. Toti colo-n sus, colo-n dreapta, incearca sa faca ceva, sa ajute, pe cand eu doar dau din gura ca sa ma vezi peorma cum nu-mi pasa de promisiunile (si aici nu vorbim doar despre promisiuni sau dau despre vesnicul "nu-mi pasa" ca sa-l vezi pe ala cum se duce dupa aia la Cutare sa-l ajute dupa ce da din gura ca apa la moara) facute. Asta e carcaterul meu (o parte din el si... dar nu conteaza, nu va pasa oricum). Spun ca tin la sentimentele persoanei Cutarica, dar dupa aceea tot ce pot spune este "Nu ma intereseaza daca l-am / am ranit / -o pe Cutare. Asta-i viata." Am ajuns la concluzia ca indiferenta nu e buna. Acum nu stiu daca poate sa ucida o persoana, dar stiu ca poate frange inimi (de parca ar mai conta) celor mai sentimentali, care pun suflet in ceea ce fac si se bazeaza pe spusele colegului de alaturi. Banal, dar totusi destul de realist. Voi ce credeti? Defapt, daca stau sa ma gandesc, nu conteaza parerea voastra. Acum cred ca toti priviti alfel acest termen "indiferent", dar aici (pe acest blog) parerea mea (punctul meu de vedere) poate o sa difere de a voastra (dar asta ne face sa ne completam intre noi, ar fi "ciudat" daca toti ar avea acelasi comportamet, atunci eu n-as mai barfi de dimineata pana seara
despre cum se comporta ala si aia). Acum sa poate spune ca nu-mi pot gasi cuvintele ca sa-mi pot... explica gandurile (cuvintele zboara pe langa mine).
0 ganditori:
Trimiteți un comentariu